SUA reduc forțele de criză NATO și pun presiune pe aliații europeni înaintea summitului din iulie

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a atacat dur aliații europeni din NATO, în timp ce Washington-ul anunță reduceri ale forțelor de criză și revizuirea prezenței militare pe continent.

Share
SUA reduc forțele de criză NATO și pun presiune pe aliații europeni înaintea summitului din iulie

Statele Unite ale Americii au anunțat o serie de măsuri care schimbă semnificativ postura militară a Washingtonului în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în contextul tensiunilor crescânde dintre administrația americană și partenerii europeni, cu doar câteva săptămâni înainte de summitul NATO programat în iulie.

Hegseth atacă aliații europeni

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a adoptat un ton extrem de critic la adresa statelor europene membre ale NATO, potrivit France24. Oficialul american a transmis un mesaj ferm partenerilor transatlantici, subliniind nemulțumirile Washingtonului față de nivelul cheltuielilor militare ale acestora. Declarațiile lui Hegseth se înscriu într-o strategie mai amplă prin care administrația americană exercită presiuni intense înaintea summitului alianței.

Conform raportărilor AFP preluate de France24, Statele Unite au anunțat totodată că vor reduce efectivele forțelor de criză ale NATO și că intenționează să revizuiască în ansamblu prezența militară americană pe teritoriul european. Această decizie a generat îngrijorări imediate în capitalele aliate, care urmăresc cu atenție evoluțiile de la Washington.

Presiuni înainte de summitul din iulie

Mișcările diplomatice și militare ale SUA au loc în contextul pregătirilor pentru summitul NATO din iulie, un eveniment crucial pentru viitorul alianței. Principalul punct de dispută rămâne angajamentul privind cheltuielile cu apărarea. Washingtonul insistă ca aliații să respecte și să depășească pragul de 2% din PIB alocat apărării, un obiectiv pe care multe state europene l-au îndeplinit abia recent sau încă nu l-au atins.

Potrivit France24, SUA urmăresc să se asigure că partenerii din alianță își onorează angajamentul de a crește masiv cheltuielile militare. Presiunea exercitată de administrația americană vizează transformarea acestui summit într-un moment de angajamente concrete, nu doar de declarații politice.

Reacții din Bruxelles

Corespondentul France24, Dave Keating, transmite din Bruxelles că atmosfera din capitala europeană este una de îngrijorare și expectativă. Reducerea forțelor de criză americane din cadrul NATO reprezintă un semnal puternic pe care aliații europeni nu îl pot ignora, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a redefinit prioritățile de securitate ale întregului continent.

Decizia de revizuire a prezenței militare americane în Europa vine la momentul în care statele membre depun eforturi pentru consolidarea capacităților proprii de apărare, parțial tocmai ca răspuns la semnalele venite din partea administrației de la Washington, care a pus sub semnul întrebării în repetate rânduri angajamentul SUA față de securitatea colectivă.

De ce contează pentru România

Pentru România, aceste evoluții au o relevanță directă și imediată. Țara noastră găzduiește pe teritoriul său contingente militare americane și NATO, inclusiv la Baza Militară de la Kogălniceanu și la diverse instalații din sudul țării. Orice revizuire a prezenței militare americane în Europa ar putea afecta direct dispozitivul de apărare de pe flancul estic al alianței, din care România face parte.

În plus, România se confruntă cu presiuni similare celor adresate altor aliați europeni în privința cheltuielilor militare. Bucureștiul a depășit pragul de 2% din PIB alocat apărării și și-a anunțat intenția de a crește acest procent în anii următori, tocmai pentru a răspunde așteptărilor SUA și cerințelor de securitate regională generate de conflictul din Ucraina, țară cu care România împarte o frontieră comună.

Summitul NATO din iulie va fi, prin urmare, un moment de referință și pentru diplomația românească, care va trebui să navigheze între cerințele americane, solidaritatea europeană și propriile interese de securitate națională. Evoluțiile anunțate de administrația Hegseth reprezintă un semnal de alarmă pentru toate statele de pe flancul estic, care depind în mare măsură de angajamentul militar american ca factor de descurajare față de amenințările din regiune.


📰 Surse principale:

✓ Confirmat de 1 sursa independenta:

Articol verificat prin cross-reference cu surse independente, conform standardelor jurnalistice 844.ro.

Foto: Ramaz Bluashvili / Pexels