Studiu îngrijorător: aproape jumătate dintre jurnaliștii români suferă de burnout, iar sănătatea mintală rămâne un subiect ignorat în redacții
Un studiu recent arată că aproape 50% dintre jurnaliștii din România se confruntă cu epuizare profesională severă, în timp ce problema sănătății mintale continuă să fie tratată cu indiferență în mediul editorial autohton.
Profesia de jurnalist din România traversează o perioadă dificilă, marcată nu doar de provocările economice și de transformările digitale ale industriei media, ci și de o criză tăcută a sănătății mintale. Un studiu recent, citat de Romania Insider, relevă că aproape jumătate dintre jurnaliștii români se confruntă cu burnout, o realitate care rămâne în mare măsură nerecunoscută și neadresată la nivelul redacțiilor din țară.
Ce arată cifrele
Potrivit Romania Insider, cercetarea indică faptul că aproximativ 50% dintre profesioniștii din presa românească raportează simptome asociate epuizării profesionale — o stare caracterizată prin oboseală cronică, detașare emoțională față de muncă și scăderea semnificativă a performanței. Aceste date plasează jurnalismul românesc într-o situație alarmantă, comparabilă cu alte profesii cu grad ridicat de stres, precum medicina sau asistența socială.
Burnout-ul nu este o simplă oboseală trecătoare. Specialiștii în sănătate mintală îl descriu ca pe o consecință a expunerii prelungite la stres profesional nemanagiat, iar în cazul jurnaliștilor, factorii declanșatori sunt multipli: termene limită constante, expunerea la conținut traumatizant, precaritatea locurilor de muncă, presiunile economice ale industriei și, nu în ultimul rând, volumul tot mai mare de muncă impus de tranziția spre platformele digitale.
Sănătatea mintală — subiectul tabu din redacții
Un aspect la fel de îngrijorător evidențiat de studiu este absența aproape totală a mecanismelor de suport pentru jurnaliștii aflați în dificultate. Conform aceleiași surse, sănătatea mintală rămâne un subiect în mare măsură ignorat în cadrul organizațiilor de presă din România, iar puținele inițiative existente sunt sporadice și insuficiente față de amploarea problemei.
Redacțiile românești nu dispun, în general, de programe structurate de asistență psihologică pentru angajați, sesiuni de consiliere sau politici clare privind gestionarea stresului ocupațional. Într-un mediu în care a cere ajutor este adesea perceput ca un semn de slăbiciune, mulți jurnaliști aleg să tacă și să continue, agravând astfel starea lor de sănătate.
Un fenomen global cu rădăcini locale
Burnout-ul în rândul jurnaliștilor nu este o problemă exclusiv românească. Studii realizate la nivel european și internațional în ultimii ani au documentat o tendință similară în numeroase țări, amplificată semnificativ de pandemia de COVID-19, când presa a funcționat în regim de criză continuă, iar frontierele dintre viața personală și cea profesională s-au estompat aproape complet.
Totuși, în România, contextul local adaugă straturi suplimentare de vulnerabilitate: finanțarea precară a presei independente, concentrarea proprietății media în mâinile unor grupuri cu interese politice sau economice și salariile relativ scăzute față de media europeană creează un mediu profesional deosebit de solicitant. Jurnaliștii se văd nevoiți adesea să gestioneze simultan mai multe roluri — reporter, editor, fotograf, administrator de rețele sociale — fără resurse suplimentare sau recunoaștere corespunzătoare.
De ce contează pentru România
Sănătatea jurnaliștilor nu este doar o problemă individuală — este o chestiune de interes public. O presă funcțională și credibilă este un pilon esențial al democrației, iar jurnaliștii epuizați, demotivați sau aflați în suferință psihologică nu pot produce jurnalism de calitate în mod sustenabil.
Într-o țară în care încrederea publicului în mass-media este deja fragilă, ignorarea bunăstării celor care produc informația poate accelera deteriorarea calității actului jurnalistic. Mai mult, burnout-ul netratat duce frecvent la abandon profesional, ceea ce sărăcește și mai mult o industrie deja afectată de migrația talentelor spre alte sectoare.
Experții în sănătate organizațională recomandă ca trusturile de presă să investească în programe concrete de sprijin psihologic, să normalizeze conversațiile despre sănătatea mintală la locul de muncă și să revizuiască politicile interne privind volumul de muncă și echilibrul profesional-personal. Asociațiile profesionale ale jurnaliștilor din România ar putea juca, la rândul lor, un rol important în promovarea unor standarde minime de protecție a angajaților din media.
Deocamdată, studiul citat de Romania Insider rămâne un semnal de alarmă care merită atenție atât din partea angajatorilor din industria media, cât și a autorităților cu atribuții în domeniul sănătății ocupaționale.
📰 Surse principale:
844.ro raporteaza pe baza surselor de mai sus. Verificarea independenta este in curs.
Foto: This And No Internet 25 / Pexels
