Fenomenul El Niño ar putea arunca 50 de milioane de oameni în foamete acută până la sfârșitul anului viitor
Experții ONU avertizează că dezvoltarea rapidă a fenomenului meteorologic El Niño va agrava dramatic criza alimentară globală, afectând zeci de milioane de persoane din 45 de țări vulnerabile.
Fenomenul meteorologic El Niño, aflat într-o fază de dezvoltare rapidă, riscă să împingă aproximativ 50 de milioane de oameni în stare de foamete acută până la finalul anului următor, potrivit unor prognoze publicate de specialiști în securitate alimentară. Avertismentul vine pe fondul unei crize umanitare deja grave, care afectează sute de milioane de persoane la nivel mondial.
Un fenomen meteorologic cu consecințe umanitare majore
Conform The Guardian, experții Organizației Națiunilor Unite au tras un semnal de alarmă cu privire la înrăutățirea condițiilor în 45 de țări care se confruntă deja cu niveluri severe de insecuritate alimentară. Cele 50 de milioane de persoane aflate în pericol reprezintă o cifră suplimentară față de cele sute de milioane care se confruntă deja cu foamete periculoasă.
El Niño este un fenomen climatic ciclic caracterizat prin încălzirea anormală a apelor Oceanului Pacific de Est, cu efecte directe asupra tiparelor de precipitații și temperaturi la scară globală. Consecințele sale se manifestă diferit în funcție de regiune: secetă prelungită în unele zone, inundații devastatoare în altele. Ambele extreme afectează dramatic producția agricolă și accesul populațiilor vulnerabile la hrană.
O criză suprapusă peste alte crize
Situația actuală este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vine să se adauge unor presiuni deja existente. Potrivit sursei citate, anii de secetă severă din mai multe regiuni ale Africii au epuizat rezervele alimentare locale și au redus dramatic capacitatea de producție agricolă a comunităților rurale. La aceasta se adaugă presiunile asupra prețurilor alimentelor generate de conflictele armate în curs din diverse zone ale lumii, care perturbă lanțurile de aprovizionare și scumpesc produsele de bază.
Specialiștii în prognoze alimentare subliniază că populația care va fi împinsă în foamete acută de El Niño este, în mare parte, formată din persoane care trăiau deja la limita vulnerabilității. Pentru acestea, orice șoc suplimentar — fie că vorbim de o recoltă pierdută din cauza secetei sau de prețuri inaccesibile la alimente — poate deveni o amenințare directă la supraviețuire.
Regiunile cele mai expuse
Cele 45 de țări identificate de experții ONU ca fiind în situație de insecuritate alimentară severă se află preponderent în Africa Subsahariană, Asia de Sud și America Centrală — regiuni în care agricultura depinde în mare măsură de precipitații și unde infrastructura de stocare și distribuție a alimentelor este precară. Efectele El Niño sunt deja resimțite în unele dintre aceste zone, iar prognozele indică o intensificare a fenomenului în lunile următoare.
Organizațiile umanitare internaționale îndeamnă la mobilizarea urgentă a resurselor pentru a putea răspunde nevoilor în creștere, avertizând că o intervenție tardivă va face ca numărul victimelor să crească exponențial.
De ce contează pentru România
Deși România nu se numără printre țările direct amenințate de foametea acută asociată El Niño, țara noastră nu este imună la efectele acestui fenomen global. România este unul dintre marii producători agricoli ai Uniunii Europene, iar instabilitatea climatică globală influențează prețurile mărfurilor agricole pe piețele internaționale, implicit costul alimentelor în supermarketurile românești.
Totodată, fenomenele extreme de vreme asociate cu El Niño — valuri de căldură, perioade de secetă sau precipitații neregulate — au fost resimțite și pe teritoriul țării noastre în ultimii ani, afectând recoltele de cereale și legume. Fermierii români s-au confruntat cu pierderi semnificative în sezonele agricole marcate de anomalii climatice, iar prognozele meteorologice pentru perioada următoare cer o atenție sporită din partea autorităților și a producătorilor agricoli.
Pe plan umanitar, România contribuie, prin organizații internaționale și programe europene, la eforturile globale de combatere a crizei alimentare. O escaladare a numărului persoanelor afectate de foamete la nivel mondial va exercita presiuni suplimentare asupra bugetelor dedicate ajutorului umanitar, inclusiv asupra contribuțiilor statelor membre ale UE, din care face parte și România.
📰 Surse principale:
✓ Confirmat de 1 sursa independenta:
Articol verificat prin cross-reference cu surse independente, conform standardelor jurnalistice 844.ro.
Foto: Alex Stoev / Pexels
